ERASMUS+,
o experiență de viață, cu adevărat, valoroasă
pentru elevi, profesori și școală
Mobilitățile pentru elevi în cadrul Acreditării Erasmus+ anul 2 de finanțare au început anul acesta cu o activitate nouă, mobilitatea de învățare de scurtă durată la care au participat două eleve de clasa a VIII-a. Specificul acestei activități constă în faptul că elevii sunt introduși în clase din școala gazdă și participă la orele din orarul respectivelor clase, având posibilitatea de observa și de trăi experiența unui nou sistem școlar precum și de a interacționa cu colegii din instituția gazdă într-un mod mai natural.
Astfel, în perioada 27 martie-08 aprilie 2023, cele două eleve Miruna Gabriela Ibănescu și Poghirc Cristina Teodora, însoțite de două cadre didactice doamnele profesoare Cărăbăț Niculina și Cazacu Diana, de la Școala Gimnazială Manolache Costache Epureanu, Bârlad, au participat la activități de învățare și stagii de observare Erasmus + cofinanțat din Proiectul Nr.2022-1-RO01-KA121-SCH-000063563, la Collège La Vallée Verte, din orașul Vauvert, Franța.
Profesor Cărăbăț Niculina
După un drum lung și obositor, dar animate de dorința de a ne afla într-o școală din altă țară, hotărâte să cunoaștem oameni, locuri, obiceiuri și tradiții noi, am ajuns în frumoasa și liniștita așezare rurală Vauvert, însoțite de doamna profesoară Isabelle Fougairolles, coordonatoarea din școala parteneră.
În prima săptămână a stagiului, 27 – 31 martie, am participat la diferite ore din programul școlar: limba franceză, limba engleză, biologie, fizică, tehnologie, chimie și informatică, având ca obiectiv principal observarea modului de proiectare a lecțiilor, utilizarea metodelor moderne în activitatea didactică, a strategiilor de predare, precum și folosirea platformelor și aplicațiilor digitale în procesul de învățare și evaluare. Trecând peste bariera, inevitabil de observat, a diferențelor uriașe dintre baza materială bogată și variată de care dispune școala parteneră și oricare școală din țara noastră, am fost plăcut impresionată de faptul că Regulamentul de conduită civilă din școală înscrie activitatea didactică sub imperiul respectării principiilor fundamentale ale Republicii Franceze: Libertate, Egalitate, Fraternitate și așază pe primul loc respectul față de profesor, autoritatea acestuia și recunoașterea rolului de liant pe care îl are în procesul de instruire și educație.
Un aspect deosebit a fost programul școlar care se derulează pe parcursul întregii zile, de la 8,00 la 17,00, oscilând în funcție de nivel, așa încât un profesor poate avea ore întreaga zi sau o jumătate de zi. Pauzele sunt de 10 minute, iar la amiază, pauza este de o oră, timp în care elevii și profesorii mănâncă la cantina școlii în trei serii. M-a impresionat faptul că elevii stăteau la rând, în mod civilizat, fără să se împingă sau să strige, apoi își debarasau farfuriile și așezau tacâmurile în locurile indicate, într-o ordine bine stabilită și respectată.
În școala parteneră, fiecare profesor susține orele într-o sală de clasă proprie, sau împărțind spațiul cu alt profesor, având la dispoziție laptop conectat permanent la internet și la baza de date din programul școlii (prezență, calificative, orar, corespondență cu părinții, etc), imprimantă, consumabile fără nicio restricție, materiale didactice auxiliare. Elevii intră în sala de clasă, doar însoțiți de profesorul care îi preia din curtea școlii, acolo unde stau pe toată durata pauzei, fără nicio excepție. În acest timp, niciun elev nu se află în incinta școlii, pe hol sau în altă sală. Sistemul video amplasat în școală este dublat de prezența profesorilor de sprijin (supraveghetori) ceea ce permite observarea comportamentului elevilor și luarea măsurilor în scurt timp, dacă apar incidente.
Totodată, am remarcat accentul pe care programa școlară îl pune, în special, pe formarea competențelor de comunicare, înțelegere, argumentare sau calcul și mai puțin pe noțiunile teoretice pe care profesorul le structurează într-o fișă, doar pe cele esențiale. Pe aceeași fișă este inserată o aplicație practică sau scrisă. Aceasta reprezintă și tema pentru acasă, uneori, putând fi completată în ora următoare cu cerințe suplimentare, dacă se observă neînțelegerea fenomenelor sau a conținuturilor predate. Apoi, fișele sunt lipite într-un caiet sau așezate în portofoliul elevului, unde se află și evaluările periodice. Orele au în structura lor, în mod constant, o secvență digitală, prin prezentarea unei imagini, a unui grafic, scurt-metraj, a fișei de lucru sau a informațiilor teoretice structurate într-un mod cât mai simplu, facil înțelegerii de către elevi.
De asemenea, școala dispune de spații generoase de studiu, o sală de sport impresionantă, teren de sport sintetic, un parc bine întreținut, o bibliotecă structurată în trei spații mari cu un fond de carte divers, acces la internet, canapele și fotolii pentru lectură, toate oferind condiții excelente de documentare și relaxare, atât pentru elevi cât și pentru profesori.
Interacțiunea și comunicarea cu profesorii, elevii și personalul auxiliar au fost foarte bune, evoluând de la o zi la alta, poate și datorită afiliației noastre lingvistice la marea familie francofonă, a empatiei, prieteniei, precum și a bunelor relații culturale, istorice și economice dintre țările noastre. Acum, numărul prietenilor mei din spațiul european a crescut, fiind tare mândră că am reușit să le arăt o parte din felul nostru de a fi generoși, calzi, spirituali și prietenoși, atât în timpul petrecut la școală cât și în afara ei.
Deși, din punct de vedere etnic, religios și social colectivele de elevi sunt eterogene, am observat că regulamentul este respectat cu strictețe de fiecare în parte, că toți elevii au dreptul la libera exprimare, fără discriminare rasială, ci în deplină armonie, respect și înțelegere, iar elevii cu cerințe speciale sunt integrați în învățământul de masă, respectându-li-se dreptul la educație și incluziune socială.
Consider că acest de stagiu de observare mi-a oferit o nouă perspectivă asupra modului în care se poate desfășura procesul instructiv-educativ și oportunitatea valorificării și implementării la clasă, măcar a unei părți, din exemplele de bună practică identificate în școala parteneră, care, din multe aspecte, reprezintă un model și un reper de urmat, alături de care putem continua colaborarea pe durata întregii acreditări. De aceea, încurajez, din toată inima și cu toată convingerea, participarea la un astfel de stagiu de observare care, așa cum l-am experimentat eu, vă va oferi multiple satisfacții profesionale și personale remarcabile, valoroase.
Profesor Cazacu Diana:
Am asistat la diferite ore desfășurate de cadre didactice ale acestui Colegiu,în special la ore de limba și literatura franceză, dar și la ore de biologie, științe și matematică. Ceea ce am observat referitor la derularea activităților educative este faptul că profesorii folosesc materiale didactice pe care le folosim și noi (fișe de lucru, videoproiectorul, manualul). Toate sălile de clasă sunt dotate cu videoproiector, câteva dintre ele având și tablă inteligentă, iar profesorii au acces la hârtie și imprimanta pentru realizarea fișelor de lucru. Ceea ce am remarcat este faptul că profesorii folosesc foarte mult fișele de lucru,în special la orele de limba franceză și își realizează lecțiile pe calculator, pentru ca mai apoi să le prezinte elevilor pe videoproiector. Metodele folosite de profesori sunt preponderent tradiționale. Fiecare profesor are propria sală de clasă,elevii mutându-se în fiecare ora, conform orarului. Colegiul este dotat și cu o cantină unde atât elevii ,cât și profesorii mănâncă la prânz. Aceștia intra în cantină și servesc masa pe baza unei cartele. Prânzul se plătește însă costul este mic, o parte din sumă fiind suportata de Minister.
Am participat, de asemenea, la o reuniune a tuturor profesorilor din Colegiu, profesori veniți din zone apropiate și o doamnă cercetător de la Universitatea din Sorbona, Paris, la un Proiect intitulat „La mediation animale en milieu scolaire”.În cadrul acestui proiect care s-a desfășurat pe parcursul unei zile(de la ora 9 până la ora 16),a vorbit prin videoconferință o doamnă psiholog, explicând ce reprezintă „un câine asistent”,în ce țări a fost instituit acest proiect(SUA și Canada),precum și cercetările privind beneficiile pe care poate avea prezența unui câine în mediul școlar. Apoi, au fost organizate două ateliere în care activitățile educative s-au desfășurat împreună cu un câine. Elevii care răspundeau corect la diverse întrebări, aveau posibilitatea să interacționeze cu câinele (un câine labrador, pe nume Iris)și să-I dea diferite comenzi(să stea șezut, să dea laba etc.). Beneficiile acestui tip de activitate este de a le capta atenția elevilor,de a-i motiva,de a le dezvolta empatia.
Eleva Miruna Gabriela Ibănescu
Fiind prima mobilitate Erasmus din care fac parte, am avut foarte multe emoții. Cu toate acestea, m-am bucurat enorm că am putut participa într-un proiect Erasmus și spun cu toată inima că aș vrea ca și în anii următori să mă implic în astfel de mobilități.
În perioada 27 martie – 7 aprilie, alături de colega mea, însoțite de două doamne profesoare, am fost în mobilitatea de studiu de scurtă durată în Vauvert, Franța. De-a lungul celor două săptămâni am făcut cunoștință cu oameni calzi, iubitori, primitori și locuri uimitoare. Sătucul în care am stat se numește Le Cailar, la aproximativ 5 kilometri de orașul Vauvert, unde se află școala.
În familie am fost primită cu brațele deschise și încă mai păstrez legătura cu aceștia. Zoe, corespondenta mea, are 13 ani, fratele ei Jules are 12, iar părinții se numesc Sophie și Julien. Ne-am împrietenit foarte repede, chiar am stabilit că data viitoare ne vom vedea în România.
Tradițiile în Le Cailar au la bază jocurile cu taurii. Chiar în sat se afla arenele, unde se practica aceasta tradiție în fiecare vară. În perioada acestor jocuri, câteva persoane trec din casă în casă și îi întreabă pe proprietari dacă vor să vopseacă un simbol pe gardul, poarta, sau pragul lor. Fiecare simbol reprezintă satul și diferă de la an la an. Cu banii strânși, se pregătește o masă pentru nevoiași, în centrul satului.
La școală am fost primită călduros și am format legături cu diferiți copii de toate vârstele, păstrând încă legătura cu o parte. Programul este diferit, orele încep la 8:00 sau 8:30 dimineața și se termină la 13 (miercurea), 16 sau 17. Începând cu ora 12, până la 14,mergeam la cantină și luam prânzul. Am reușit să îmi petrec timpul cu persoane minunate, clipe de neuitat.
Dacă cineva mi-ar cere o părere sau recomandare în legătură cu proiectul Erasmus, i-aș spune din inimă să profite de ocazie, deoarece este una unică și merită.
Eleva Cristina Teodora Poghirc
Pentru început, aș vrea să mulțumesc coordonatoarei proiectului, doamnei profesoare Paula Toporaș, pentru această oportunitate de a pleca într-o țară străină și de a participa la activitățile școlare și extrașcolare într-o școală din Uniunea Europeană.
În prima zi, familia gazdă la care am locuit temporar m-a primit cu brațele deschise. Toți membrii familiei au fost foarte prietenoși. Mădălina mi-a arătat împrejurimile din sătucul Le Caillar în timpul săptămânii, după ore, iar în weekend-uri am mers cu familia ei să vizităm orașe mai îndepărtate din zona Nîmes-ului și a mării.
Prima și cea mai frumoasă atracție turistică pe care am vizitat-o a fost Colosseumul din Nîmes. Acesta avea foarte multe tuneluri, dar spre surprinderea mea, pereții lui nu se dărmau. În decursul următorului weekend, am vizitat mai multe locuri, mergând pe plajele din vecinătate am încercat mâncarea tradițională, preferatul fiind croissantul. Am vizitat, însoțiți de un ghid turistic, locul de unde se extrage sarea pentru 70%-80% din întreaga populație franceză. Erau munți de sare, iar turiștii aveau posibilitatea să se cațere pe unul dintre ei și să vadă marea de culoare roz, de unde se extrăagea sarea. Am vizitat și o cetate veche, totuși nu în paragină, care era locuibilă. Deși clădirile erau foarte vechi, acestea nu au fost dărâmareate, ci renovate, făcând dintr-un mic sătuc o așezare de o frumusețe idilică. Sistemul de învățământ din Franța este foarte diferit de cel din România. Orele începeau la ora 8 dimineața și se terminau între orele 15 și 17. Fiecare profesor avea propria sală de clasă, acest fapt fiind posibil datorită faptului că școala parteneră era foarte spațioasă. Intrarea în școală se făcea timp de 5 minute, iar dacă un copil întârzia trebuia să intre pe altă poartă și să meargă la Vie Scolaire (un fel de secretariat al școlii) de la care să ceară o hârtie care îl scuza pe elev pentru absența lui, asta doar dacă avea și un motiv bine întemeiat. Dacă acesta nu avea documentul, nu era primit la ora respectivă. Pe parcursul unei ore, profesorul avea pregătite destule activități pentru ca elevii să nu- își piardă interesul, dar să și învețe. O altă diferență este aceea că elevii din Franța învață foarte mult, însă învață lucruri de care nu au nevoie într-un examen sau o probă orală. Am observat asta la orele de engleză și matematică, spre exemplu. Ora de engleză era foarte bine structurată, însă vocabularul pe care îl învățau nu îi ajuta pe elevi să vorbească sau să înțeleagă limba engleză mai bine. Așa și la ora de matematică, la care învățau foarte multe formule pentru a ajunge la un rezultat foarte simplu. Totuși, informațiile predate erau învățate, deoarece profesorul îl aștepta pe fiecare elev să termine de scris sau de citit. După ora 12, timp de o oră și jumătate, era pauza de masă, timp în care copiii puteau pleca acasă să mănânce, dacă stăteau în Vauvert, sau puteau mânca la cantină. Aceștia erau coordonați pe tot parcursul orelor de câțiva tineri care erau profesori în devenire și au terminat facultatea dorită.
Experiența mea în Franța a fost foarte frumoasă, care îmi va rămâne mult timp întipărită în memorie, păstrând amintiri prețioase și sper ca în următorii ani să mai am șansa participării la astfel de activități prin Programul Erasmus +.
